|
Emigratia
În Moldova este destul de acuta problema emigratiei si în totalitatea cazurilor motivul este, real si indiscutabil, saracia. Fenomenul migrator exista sub forma atât legala cât si ilegala: este de ajuns de mentionat ca doar în Italia în anul 2003 s-au legalizat peste 30.000 cetateni moldoveni veniti în Europa ilegal în anii precedenti, în timp ce fluxul migrator dinspre Moldova este estimat la aproximativ 10.000 persoane lunar, majoritatea carora pleaca spre Europa. 47% din emigrantii moldoveni ar fi reprezentat de femei în vârsta cuprinsa între 16 si 64 de ani.
Emigratia este o resursa sociala care implica, chiar si din punct de vedere emotiv, un numar destul de sporit de cetateni moldoveni: ideea de a pleca, de trai mai bine, de a câstiga, de a putea cumpara o casa, de a avea niste certitudini, reprezinta tinta dorita nespus de mult de catre cetateanul moldovean. O evaluare inversa demonstreaza totodata cum emigratia reprezinta un element de saracie sociala, mai ales pentru tânara generatie, deoarece exista fenomenul abandonarii studiilor (analfabetismul), se observa inutilitatea de a merge la universitate, chiar mai mult Universitatea este considerata “parcarea” somerilor si a celor ce înca nu sunt în conditia de a pleca în strainatate.
În Europa sferele de lucru ocupate de catre moldoveni sunt în domeniile constructiilor, ajutorul casnic, agricultura, sfera alimentatiei publice, servicii hoteliere, asistenta sanitara sau în calitate de îngrijitori, mecanica, în genere în mica industrie, chiar daca însusi moldovenii sunt în posesia titlurilor de studiu, chiar si universitare, care le-ar putea permite angajari în câmpul muncii la un alt nivel.
Advantageous conditions are granted by getting legalization, the possibility of which depends on the legislation of each European state; those people who live in the country illegally, risk very much - they live in the constant fear of departure, which promises great troubles in accordance with European legislation.
Situatia este avantajoasa odata cu legalizarea, care este posibila conform legislatiilor unor anumite State Europene; riscul este sporit în schimb în situatia de clandestin, traind mereu cu frica de a fi expulzat, fapt ce astazi reprezinta în legislatia europeana un mare neajuns. Mai mereu se întâmpla, mai ales în Italia si Franta, ca cetateanul moldovean, prins de catre Politie ca clandestin pentru a nu fi expulzat cu însotirea sa în tara de origine, cere azil politic, obtinând permis de resedinta provizoriu, care nu-i permite totusi de a munci, asteptând ca Statul caruia a fost adresata cererea sa dea sentinta, care în majoritatea cazurilor este negativa. Cererea de azil politic este doar o tehnica de evitare a expulzarii, dar nicidecum nu rezolva problema încalcarii legislatiei din teritoriu. Astfel de sistem este astazi destul de des folosit de catre români în Italia, prezenta clandestina a carora se estimeaza la circa 100 000 persoane.
An emigrant from Moldova has good possibilities to proceed a social road in Europe, as the nature of a Moldavian is in harmony with the nature of a European, where abilities, character and devotion are valued.
Emigratul moldovean are posibilitati bune de a putea parcurge un traseu social în Europa, deoarece temperamentul moldoveanului este în mare sintonie cu cel european, sunt apreciate capacitatea, taria de caracter si spiritul de sacrificiu. În Europa e raspândita parerea ca emigrantul moldovean constituie o resursa în câmpul muncii. Dar trebuie sa fim atenti la implicarea criminala, mai ales în ceea ce priveste traficul de fiinte umane, exploatarea îndreptata spre prostitutie, traficul de substante stupefiante si automobile furate. Superioritatea structurilor criminale române fata de cele albaneze, care actualmente activeaza, se evidentiaza tot mai mult prin complicitatea cetatenilor moldoveni.
Un sprijin spre integrare vine de la puternica asociere a comunitatii moldovenesti în tarile straine, deoarece odata cu intrarea pe teritoriul de sedere se creeaza un strâns sens de colaborare, de ajutor reciproc, de ajutor la nevoie. Moldovenii, spre deosebire de români si ucraineni, pâna ce nu au dat viata unor forme de asociere stabile, care ar putea avea o majora eficacitate si mai ales ar putea oferi servicii valide celor sositi recent. Nu rareori poti întâlni cetateni moldoveni care locuiesc în baraci, pe sub poduri sau se afla în situatii degradante, deoarece, chiar daca au un loc de munca si un permis de resedinta nu sunt în stare de a-si putea permite chiria unei locuinte. Costul lunar pentru chiria unei locuinte într-un stat european este de circa 600-800 euro, o locuinta de 60-70 metri patrati, în care stau cel putin patru persoane, care împart cheltuielile. La aceste cheltuieli se mai adauga produsele alimentare cotidiene, care constituie nu mai putin de 15 euro, si diferite cheltuieli de cel putin 10 euro pe zi, din care motive putem considera ca 900 euro lunar sunt cheltuiti pentru a supravietui si restul este trimis acasa, la un salariu ipotetic de la 1.200 la 1.500 euro. Si toate acestea în cazul unui loc de munca bun. Este posibil de a avea un mai mare câstig, dar evident este vorba de exploatare si de lucru care cu mult depaseste cele sapte ore zilnice prevazute. Diversa este munca asistentului sanitar, ce se ocupa de îngrijirea batrânilor, unde femeia are un salariu de la 800 la 1.000 euro, inclusiv cazarea si hrana. Rentabila este munca sezoniera, în special în sfera alimentatiei publice, dar nu si în agricultura.
Un ajutor semnificativ vine din partea structurilor de binefacere ale Bisericii catolice, raspândite pe întreg teritoriul european, care ofera servicii de asistenta, precum prânzuri, centre de încredere, tutela drepturilor în sfera muncii, sprijin legal în procesul legalizarii sau documentare în obtinerea permisului de resedinta, angajarea în câmpul muncii, studierea limbii straine. În Italia, mai ales, se întâmpla ca multi cetateni moldoveni sa fie sustinuti de catre serviciile de binefacere a Bisericii catolice.
Este clar ca moldoveanul emigrat este fortat la mari sacrificii, mai ales deoarece, în marea majoritate a cazurilor, are în spate datoriile acumulate pentru achitarea vizei de intrare structurilor criminale sau agentiilor ilegale. La toate acestea se adauga cererile insistente de bani ce vin din partea restului familiei ramase în tara. Trimiterile de bani, adica banii expediati de catre emigrat familiei sale, reprezinta adevaratul mare profit economic pentru Moldova. Aspectul negativ al acestui profit se datoreaza faptului ca emigratia este considerata unica posibilitate pentru depasirea conditiei de saracie, deci în Moldova reiese ca emigrând se solutioneaza saracia economica individuala, dar accelereaza procesul de pauperizare sociala.
|
